Foto: YouTube/Radu Aramă
Miercuri, 2 septembrie 2026, în jurul orei 16:30, echipele constructorului UMB au ridicat și poziționat ultimul segment al tablierului metalic al podului hobanat peste Siret, de pe Drumul Expres Brăila-Galați (DEx6) — piesa care închide practic structura de 307,75 de metri aflată deasupra albiei râului. Operațiunea a fost filmată integral, din dronă, de Radu Aramă, autorul filmărilor de șantier pe care le-a documentat lună de lună pe acest tronson, iar imaginile arată pas cu pas cum a fost ridicată, manevrată deasupra apei și coborâtă la milimetru ultima bucată dintr-un pod aflat, potrivit CNAIR, la peste 97% stadiu fizic. Chiar autorul filmării a răspuns, practic, la întrebarea din titlu: manevra a durat 6 ore în realitate, comprimate de operatorul dronei într-un time-lapse de doar 8 minute, așa cum scrie chiar pe cadrul de deschidere al materialului video.
Ce arată imaginile
Cadrele filmate din dronă surprind exact momentul-cheie al operațiunii: segmentul de tăblier, o grindă metalică zăbrelită de zeci de tone, suspendată deasupra apei verzui a Siretului, la jumătatea distanței dintre malul unde stă macaraua și restul podului deja montat. Structura ridicată nu e o placă plină, ci un grătar din grinzi de oțel sudate în cruce, cu un contur dreptunghiular bine conturat — abia după ce va fi sudată de restul tablierului va primi placa de beton și asfaltul de deasupra. Pe marginile segmentului se văd platforme de lucru provizorii, din schele metalice și lemn, vopsite în galben — pasarelele pe care muncitorii circulă în siguranță pe lângă piesă în timpul manevrei și care, potrivit rapoartelor de șantier, sunt demontate abia după ce segmentul este sudat definitiv și cablurile de susținere sunt montate.
În imagini se disting de fapt două utilaje, nu unul singur. Macaraua principală — cea cu braț zăbrelit, de culoare roșie, ancorată cu contragreutăți și cabluri întinse în formă de „A” — este cea care duce toată greutatea segmentului și îl coboară milimetric spre poziția finală. Lângă ea, mai aproape de mal, se vede o a doua macara, mai mică, montată pe șasiu de camion, cu braț telescopic. Acest utilaj secundar nu ridică segmentul propriu-zis, ci are rol de „macara de coadă” (tailing crane): în faza de pornire, ține și basculează capătul opus al piesei, astfel încât aceasta să treacă din poziție orizontală de depozitare în unghiul corect de agățare pe cablurile macaralei mari, fără ca segmentul să lovească solul sau schela de sub el. Practic, cele două utilaje lucrează sincronizat câteva minute la începutul manevrei, apoi macaraua mică se retrage, iar toată operațiunea de transport și poziționare deasupra apei rămâne în sarcina macaralei principale, singura suficient de puternică pentru o piesă de această greutate.
În partea dreaptă a cadrului se vede, pentru comparație, exact ce urmează să devină și segmentul aflat încă în aer: restul tablierului, deja montat, sprijinit pe cei doi piloni albi ai podului hobanat, cu cablurile întinse în evantai de o parte și de alta. Pe pasarela de deasupra grinzii deja fixate se observă mai mulți muncitori care supraveghează manevra de sus, la câțiva metri de vid. La celălalt capăt al cadrului, spre stânga, iese din apă un pilon de beton — unul dintre reazemele intermediare ale viaductelor de mal care completează, împreună cu podul propriu-zis peste albie, ansamblul de 1,79 kilometri care traversează lunca Siretului. În fundal, dincolo de vegetația de baltă și de stâlpii liniei electrice care taie cadrul în diagonală, se ghicesc pe linia orizontului siluetele instalațiilor industriale din zona Galați.
Contextul mai larg
Podul hobanat peste Siret este a doua structură de acest tip ca dimensiuni din România, după cel de la Agigea, de pe autostrada Constanța–Mangalia. Deschiderea propriu-zisă, cea aflată deasupra albiei râului, măsoară 307,75 de metri — un tronson central de 130 de metri, flancat de două travee secundare de câte 80 de metri —, iar împreună cu viaductele de acces de pe cele două maluri (aproape 900 de metri pe partea dinspre Brăila și circa 448 de metri pe partea dinspre Galați) și pasajul peste calea ferată, ansamblul rutier totalizează aproximativ 1,79 kilometri.
Podul face parte din Drumul Expres Brăila–Galați (DEx6), un tronson de 10,76 kilometri construit de asocierea condusă de Spedition UMB, aflat, potrivit CNAIR, la aproape 97% stadiu fizic. Contractul de execuție are o valoare de 449,42 milioane de lei fără TVA, lucrările fiind finanțate prin Programul Transport 2021-2027. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a explicat recent că ploile torențiale din vară au întârziat tocmai lucrările la podul peste Siret, dar a precizat că drumul expres este vizat să fie dat în trafic până la finalul anului 2026.
Surse
- Digi24 — despre stadiul de 97% al Drumului Expres Brăila-Galați și motivele întârzierii lucrărilor la podul peste Siret
- Antena 3 CNN — despre montarea ultimei secțiuni a tablierului metalic și anunțul CNAIR privind deschiderea traficului pe DEx6
- Adevărul — despre podul hobanat de la Siret, al doilea ca mărime din România după cel de la Agigea
- Economica.net — despre podul hobanat, al doilea cel mai spectaculos pod din România, și stadiul lucrărilor pe DEx6
Surse: digi24.ro, antena3.ro, adevarul.ro, economica.net.
