Ce înseamnă 250 km/h pe autostradă în Franța, Japonia sau Elveția — și ce înseamnă în România

Poliția Română a comunicat, într-un bilanț săptămânal, că circa 200 de șoferi au rămas fără permis pentru patru luni din cauza unor depășiri de peste 70 km/h față de limita de viteză. Unul dintre ei a fost prins pe un segment de autostradă cu 253 km/h, adică la mai bine de 120 km/h peste limită. Sancțiunea: 120 de zile fără permis și o amendă de cel mult 4.325 de lei. Fapta rămâne contravenție.

Același zbor pe șosea ar duce șoferul în fața unui judecător în Franța, cu risc de închisoare și de confiscare a mașinii. În Spania și în Elveția am fi în plin drept penal, iar în Japonia procedura penală pornește de la 40 km/h peste limită pe autostradă.

Am comparat, cu datele valabile în octombrie 2026, cum sunt pedepsite patru mari categorii de abateri – viteza, alcoolul și drogurile, recidiva și agresivitatea – în șapte state vest-europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Elveția, Finlanda), în SUA, Japonia, Coreea de Sud și China. La final am pus România pe același raft.

Viteza: unde se termină amenda și începe dosarul penal

În aproape toate statele comparate există un prag de la care viteza nu mai este o simplă contravenție. Tabelul arată unde se află el și ce urmează după el.

Franța a trecut linia abia la sfârșitul lui 2025. În baza legii din 9 iulie 2025 privind „omuciderea rutieră”, un exces de 50 km/h sau mai mult este delict din prima încălcare; până atunci era contravenție de clasa a cincea, cu amendă de cel mult 1.500 €. Ministerul de Interne a numărat 63.217 asemenea cazuri în 2024, cu 69% mai multe decât în 2017, iar creșterea a stat la baza schimbării. Practicienii notează că închisoarea efectivă rămâne rară; miza reală sunt amenda mare, cele 6 puncte, suspendarea și confiscarea mașinii, obligatorie la recidivă.

Spania are pragul penal din 2007: +60 km/h în localitate și +80 în afara ei, adică 200 km/h pe o autostradă limitată la 120. În 2026, Congresul a început procedura de coborâre a pragului la +50 și +70, iar un amendament al grupului Junts ar merge chiar la +40 și +60. Exemplul invocat în expunerea de motive: Franța.

Elveția a mers cel mai departe în 2013, prin programul Via Sicura: depășirile extreme (de pildă 200 km/h pe autostradă) însemnau cel puțin un an de închisoare și cel puțin doi ani fără permis, cu posibilitatea confiscării vehiculului. După ani de critici că regula e prea rigidă, Parlamentul a relaxat-o în 2023: cine nu a comis o infracțiune rutieră gravă în ultimii zece ani poate primi amendă în loc de închisoare, iar durata minimă a retragerii permisului scade de la 24 la 12 luni. Chiar și așa, fapta rămâne infracțiune.

Japonia tratează viteza extremă drept infracțiune: peste 30 km/h peste limită pe drumurile obișnuite (40 pe autostradă) șoferul primește „biletul roșu”, cu suspendare și proces. Din 21 iulie 2026, o revizuire a legii circulației definește explicit „conducerea periculoasă cu vătămări sau deces”: peste 50 km/h peste limită pe drumurile limitate la 60 km/h sau mai puțin, peste 60 km/h pe cele mai rapide, plus derapajele intenționate. Pentru vătămări, pedeapsa poate ajunge la 15 ani; pentru deces, la cel puțin un an de închisoare.

Germania nu folosește închisoarea pentru viteză, ci interdicția de a conduce: de la 31 km/h peste limită în localitate sau 41 în afara ei, șoferul pierde dreptul de a conduce între una și trei luni. Două depășiri de peste 26 km/h într-un an atrag interdicția chiar dacă fiecare, luată separat, ar fi costat doar bani. Germania e una dintre puținele țări cu autostrăzi fără limită generală de viteză, dar acolo unde există limită, depășirile sunt sancționate pe trepte clare.

Italia și Țările de Jos merg pe amenzi mari și control automat. Italia, potrivit unei comparații a sancțiunilor din 2026, ajunge la 3.382 € pentru peste 60 km/h peste limită. În Olanda, peste 90% din amenzile de viteză vin de la radare fixe, iar trecerea de la contravenție la ordin penal se face la peste 40 km/h peste limită pe autostradă.

SUA nu au o regulă federală, totul depinde de stat. Virginia e cazul-limită: acolo, 20 mph peste limită sau o viteză de peste 80–85 mph (circa 130–137 km/h), indiferent de limita drumului, înseamnă „reckless driving”, infracțiune cu până la 12 luni de închisoare. Un senator local recunoștea că în majoritatea celorlalte state nu riști închisoarea pentru așa ceva: America e un mozaic, nu o regulă.

În Asia, severitatea e inegal distribuită. În Coreea de Sud, amenzile de viteză sunt mici: peste 60 km/h peste limită, 120.000 de woni (circa 80 de dolari) și 60 de puncte. În China, permisul are 12 puncte pe an; cine le epuizează își pierde permisul până la un curs de șapte zile și un examen, iar unele fapte – alcoolul la volan, circulația pe contrasens pe autostradă, fuga de la locul accidentului – costă 12 puncte dintr-odată.

Venitul contează: amenzi care se adaptează buzunarului

Finlanda aplică din 1920 sistemul zilelor-amendă: suma pornește de la jumătate din venitul zilnic disponibil, iar numărul de zile crește odată cu viteza. Un om de afaceri a primit 121.000 € pentru 30 km/h peste limită și 10 zile fără permis; abaterile anterioare au cântărit în calcul. Elveția folosește același principiu și deține, potrivit Forumului Economic Mondial, recordul mondial pentru o amendă de viteză. Germania, Austria, Franța, Suedia și Danemarca folosesc și ele scale legate de venit în anumite cazuri.

În România, punctul-amendă este 5% din salariul minim brut – 216,25 lei de la 1 iulie 2026 – la fel pentru un șofer cu salariul minim și pentru unul care conduce o mașină de sute de mii de euro.

Alcoolul la volan: de la amendă la alcolock

Cea mai interesantă inovație vine din Italia. Peste 0,8 g/l alcool în sânge, fapta e infracțiune. După suspendarea permisului (6–12 luni la 0,8–1,5 g/l, 1–2 ani peste 1,5), condamnatul poate conduce doar mașini cu alcolock, un etilotest legat de sistemul de pornire, pe cheltuiala lui (circa 2.000 €), timp de doi ani, respectiv cel puțin trei peste 1,5 g/l. Obligația a devenit operațională în februarie 2026.

În Germania, de la 0,5‰ amenda e de 500 €, cu 2 puncte și o lună de interdicție; la repetare, 1.000 € și trei luni. În Spania, de la 0,60 mg/l în aerul expirat sau 1,2 g/l în sânge, fapta devine infracțiune, cu aceleași pedepse ca la viteza extremă. În Țările de Jos, șoferii începători au o limită mai joasă: 300 € de la 0,22‰.

Coreea de Sud a legat prevederile de numele lui Yoon Chang-ho, un conscript de 22 de ani ucis de un șofer beat la Busan, în 2018. Permisul se suspendă de la 0,03% alcoolemie și se retrage de la 0,08%, iar dacă fapta provoacă un deces, pedeapsa poate ajunge la închisoare pe viață. În China, din 2011, peste 80 mg alcool la 100 ml de sânge înseamnă infracțiune chiar dacă nu s-a întâmplat nimic; permisul se anulează, iar redobândirea e posibilă după cinci ani. În 2022, autoritățile au tratat circa 901.000 de cazuri de alcool la volan, dintre care 177.000 de conducere în stare de ebrietate. Japonia pedepsește nu doar șoferul, ci și pe cel care îi dă de băut, pe cel care îi pune mașina la dispoziție și pasagerul care știa că șoferul a băut; din noiembrie 2024, regulile se aplică și bicicliștilor.

În SUA, alcoolul la volan e infracțiune în toate statele, iar interlock-ul (echivalentul alcolockului) e folosit într-o formă sau alta în toate cele 50. Arizona a fost primul stat care l-a impus încă de la prima condamnare. La repetare, unele state trec fapta în categoria crimelor: în Colorado, de pildă, din 2015, după trei condamnări anterioare.

Drogurile: comparația e mai puțin uniformă

Italia a ales viteza: un test preliminar pozitiv e suficient pentru suspendarea imediată a permisului, urmată de revocare și de interdicția de a obține altul timp de trei ani. Spania pedepsește conducerea sub influența drogurilor cu aceleași pedepse ca pe cea sub influența alcoolului. România e, pe hârtie, în grupul strict: simpla prezență a unei substanțe psihoactive în organism atrage 1–5 ani de închisoare.

Recidiva: aici sunt cele mai mari diferențe

Majoritatea statelor tratează repetarea ca pe o circumstanță care schimbă natura pedepsei.

• Germania: două depășiri grave într-un an duc la interdicție; la alcool, amenda se dublează și interdicția urcă la trei luni.
• Franța: confiscarea mașinii devine obligatorie la recidiva marilor excese de viteză.
• Italia: cine e prins din nou la volan sub influența alcoolului, cu alcolock impus, riscă sancțiuni majorate cu o treime; fără dispozitiv, amendă de 158–638 € și 1–6 luni de suspendare.
• Finlanda: abaterile anterioare intră în calculul amenzii.
• Coreea de Sud: 43% dintre șoferii prinși beți erau recidiviști, potrivit unui institut de siguranță rutieră. Parlamentul a votat în 2023 obligația interlock-ului pentru cei prinși de mai multe ori în cinci ani. „Legea Yoon Chang-ho”, care înăsprise pedepsele la repetare, a fost anulată parțial de Curtea Constituțională în 2021–2022, pentru că trata la fel un recidivist la zece ani distanță ca pe unul la câteva luni: limita e proporționalitatea, nu blândețea.
• România: instrumentul principal rămâne cumulul punctelor de penalizare: 15 puncte în șase luni înseamnă 30 de zile fără permis.

Agresivitatea: unde un claxon poate însemna dosar

În Germania, drumul printre vehicule, lipirea de bară și frânarea intenționată pot fi „constrângere” (Nötigung, art. 240 din Codul penal), cu până la trei ani de închisoare, interdicție de 1–3 luni și, în cazuri grave, retragerea permisului. În Spania, „temeritatea manifestă” aduce 6 luni–2 ani de închisoare și 1–6 ani fără permis; dacă fapta arată dispreț față de viața altora, pedeapsa urcă la 2–5 ani, iar interdicția la 6–10 ani. Japonia a adoptat în 2020 o lege specială pentru „aori unten”: lipirea de bară, frânarea bruscă și blocarea unui vehicul pot aduce până la trei ani de închisoare, iar dacă produc un pericol major, până la cinci; permisul poate fi anulat chiar la o singură încălcare. În Virginia, lipirea de bară și șicanarea în trafic intră sub „reckless driving”.

România, pe același raft

• Viteza. La 10–20 km/h peste limită, amenda e din clasa I (432,50–648,75 lei) plus 2 puncte de penalizare. La 41–50 km/h, clasa a IV-a (1.946,25–4.325 lei) plus 6 puncte. Peste 50 km/h, 90 de zile fără permis; peste 70 km/h, 120 de zile. Pe autostradă, cu limita de 130 km/h, suspendarea începe de la 181 km/h.
• Alcoolul. Orice valoare peste zero la etilotest e contravenție din clasa a IV-a, cu 90 de zile de suspendare. Peste 0,80 g/l în sânge, fapta devine infracțiune (art. 336 din Codul penal), cu 1–5 ani de închisoare.
• Drogurile. Orice substanță psihoactivă: același art. 336, 1–5 ani. Legea 172/2024 a scos amenda penală pentru această faptă și a făcut obligatorie interdicția de a conduce.
• Recidiva. Puncte de penalizare. Suspendarea poate fi redusă la cerere, după un test, dar din martie 2026 doar dacă șoferul a plătit toate amenzile.
• Agresivitatea. Din 27 februarie 2022, Codul rutier definește și sancționează comportamentul agresiv, cu suspendarea permisului pentru 30 de zile; în primele săptămâni, Poliția a dat peste 400 de sancțiuni. Înregistrările camerelor de bord pot fi folosite doar pentru această abatere, și numai dacă manevrele au fost surprinse întâmplător.

Verdict: la viteza extremă și la recidivă, România e încă în epoca de piatră

Să fim corecți: România nu e codașă la tot. La alcool, toleranța zero și pragul penal de 0,80 g/l sunt în linie cu Italia, iar la droguri legea de pe hârtie nu are de ce să roșească. Problema începe în altă parte.

1. Viteza extremă rămâne contravenție. Un șofer care aleargă cu 253 km/h pe autostradă riscă patru luni fără permis și cel mult 4.325 de lei – pentru o faptă pe care Franța, Spania, Elveția și Japonia o tratează ca infracțiune.
2. Amenda nu ține cont de venit. În Finlanda și în Elveția, un om bogat plătește sume cu șase cifre. La noi, plafonul e același pentru toți, deci pentru șoferul cel mai înstărit 4.325 de lei sunt o sumă neglijabilă.
3. Nu există, din ce am găsit, alcolock pentru recidiviști. Italia l-a pus în practică în 2026, Coreea de Sud l-a votat în 2023, iar în SUA e folosit în toate statele.
4. Recidiva se măsoară în puncte, nu într-o schimbare a naturii pedepsei, ca în Germania, Franța sau Italia.
5. Agresivitatea e sancționată, dar greu de dovedit. Camera de bord e acceptată doar în condiții înguste, în timp ce Japonia și Germania au scos fapta din zona simplei contravenții.

Rezultatul se vede în statistici. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Europene pentru 2025, România a avut 68 de decese rutiere la un milion de locuitori, față de o medie europeană de 43. Doar Bulgaria (71) a stat mai prost; Croația (67) e imediat în urmă. Suedia are 20, Danemarca 23. În 2024, România era pe primul loc negativ, cu 78. Spania, cu 37, are aproape jumătate din mortalitatea noastră.

Nu orice diferență vine din sancțiuni: drumurile, parcul auto și controalele contează. Dar sancțiunea e pârghia pe care legiuitorul o poate schimba cel mai repede. Direcția anului 2026 este contradictorie: Franța și Spania înăspresc, Elveția a relaxat, iar în România o inițiativă legislativă cetățenească, găzduită în martie 2026 pe site-ul Senatului, cere ca prima abatere cu alcoolemie peste 0,80 g/l să nu mai fie infracțiune, ci contravenție cu amendă de 2.000–25.000 de lei. În același timp, Parlamentul European a adoptat în octombrie 2025 noile norme privind permisele de conducere, între care retragerea lor la nivelul UE pentru fapte grave.

Dacă Bucureștiul vrea să iasă din ultimele locuri, comparația de mai sus indică direcția: prag penal pentru viteza extremă, amenzi raportate la venit, alcolock pentru recidiviști și o recidivă care să schimbe natura pedepsei, nu doar numărul de puncte.

Surse

România: Infocons, Cotidianul, Playtech, Capital, Actual de Cluj, Avocatnet, Avocatnet (suspendări), Senatul României (inițiativa cetățenească), Agerpres / Comisia Europeană, Euronews România.

Europa: Touring și Mobilité Club (Franța); Motor.es, Consumer și Newtral (Spania); Fanpage, Missionline și Insella (Italia); ANWB și Trans.info (Țările de Jos, Italia); SRF, IamExpat și Le News (Elveția); WhichCar și Forumul Economic Mondial (Finlanda); Bussgeldinfo, Gesetz-Ratgeber și auto motor und sport (Germania).

SUA și Asia: Virginia Mercury, iDriveSafely; Poliția prefecturii Gunma, Nippon.com, Japan Dev (Japonia); Korea Times, Korea JoongAng Daily (Coreea de Sud); Guvernul orașului Shenzhen, China Daily (China).

Datele sunt valabile la 25 octombrie 2026; legile și sumele se pot schimba, iar textul nu reprezintă consultanță juridică. Foto: Derbrauni / Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 4.0 (autostrada A4, Dresda).