Noul ministru uns de PSD la Transporturi promite „kilometri deschiși”. CV-ul lui Ștefan Ovidiu Popa este complet paralel cu infrastructura

Noul ministru al Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa (PSD), și-a ales singur, în fața Parlamentului, unitatea de măsură: performanța lui să fie „măsurabilă în kilometri deschiși”, în fonduri atrase și proiecte deblocate.

Prima constatare, înainte ca vreun kilometru să fie dat în folosință sub mandatul lui: în biografia oficială și în CV-ul său, așa cum le-a completat singur, nu apare nicio experiență notabilă în transporturi sau în infrastructură.

Ministerul Transporturilor ține laolaltă autostrăzile și drumurile expres, căile ferate, metroul din București, aeroporturile și companii de stat în mare dificultate. Popa estimează că are nevoie de aproximativ 7,2 miliarde de lei la rectificarea bugetară, doar ca să încheie anul 2026.

Momentul de la audierea din 19 octombrie, surprins de Economedia. Video: Facebook/economedia.ro

Cine este Ștefan-Ovidiu Popa

Are 41 de ani (s-a născut la 25 iunie 1985, la Drăgășani, în județul Vâlcea) și este la al treilea mandat de deputat pe listele PSD Vâlcea. A absolvit Facultatea de Drept și Științe Administrative (2004–2008) și Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (2005–2008), ambele la Universitatea din Craiova, și a făcut un master în drept privat (2009–2010). În CV mai figurează cursuri la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (Managementul Strategic al Afacerilor Interne), un program postuniversitar de securitate și bună guvernare la Colegiul Național de Apărare și un curs de mediator.

Înainte de Parlament a fost consilier județean în Vâlcea și a condus Asociația CAR Central din Râmnicu Vâlcea, o casă de ajutor reciproc, adică o instituție financiară nebancară organizată ca economie socială. În Camera Deputaților a fost membru al Comisiei juridice (2016–2020), apoi președinte al Comisiei de validare, membru al comisiilor juridică și de constituționalitate și vicelider al grupului PSD (2020–2024). Din 23 decembrie 2024 este liderul grupului PSD din Cameră, iar în prezent este și chestor al Camerei.

Este, pe scurt, un om al politicii și al procedurii parlamentare. Un parcurs legitim, dar care, în datele publice, nu are nicio tangență documentată cu ceea ce face Ministerul Transporturilor.

Ce nu scrie în CV

Presa care i-a trecut în revistă biografia în ziua nominalizării (G4Media, Craiova.ro, Universul.net) a ajuns la aceeași concluzie: datele din CV nu arată experiență notabilă în infrastructură și transporturi. Pe puncte, ce lipsește:

• Nicio funcție anterioară în transporturi sau infrastructură, potrivit CV-ului publicat.
• Nicio pregătire tehnică sau de management de proiect în domeniu: studii juridice și economice, plus cursuri de securitate, apărare și mediere.
• Nicio comisie parlamentară de profil: biografia oficială publicată de Agerpres vorbește despre comisiile juridică, de validare și de constituționalitate, nu despre Comisia de transporturi.
• Nicio funcție de conducere într-o companie de stat sau într-o agenție de investiții, în datele publice. Singura conducere executivă din afara politicii pe care o menționează presa este cea de la CAR Central.

Apărătorii lui vor spune, cu argumente, că un ministru este un decident politic, nu un inginer, că specialiștii stau în secretariatele de stat și în companii și că un jurist poate fi util într-un minister plin de licitații contestate și litigii. Loturi din A8 sunt în instanță, iar pentru drumul expres Bacău–Piatra Neamț el însuși a spus la audieri că trebuie analizată situația juridică a celor două companii implicate. Argumentul are greutate. Dar nu răspunde la întrebarea esențială: cine stabilește prioritățile pe miliarde de lei, între autostrăzi, căi ferate și metrou, când ministrul a anunțat că din prima zi se va întâlni cu colegii din minister și va analiza toate situațiile, adică urmează să afle abia acum cum stă sectorul?

Precedentul Fifor: criteriul din 2015

Standardul pe care îl invocăm nu este inventat de noi. În iulie 2015, președintele Klaus Iohannis a respins propunerea PSD ca Mihai-Viorel Fifor să devină ministrul Transporturilor, motivând că acesta nu are „expertiza și experiența managerială necesare gestionării domeniului complex al transporturilor”. Premierul Victor Ponta a reacționat întrebând dacă Iohannis este el însuși competent, iar PSD a propus apoi pe Iulian Matache, pe atunci secretar de stat chiar în Ministerul Transporturilor. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, președintele poate refuza o singură dată, motivat, o propunere de ministru.

Nu spunem că aceeași măsură trebuia aplicată și acum: decretul de numire a Guvernului a fost semnat pe 20 octombrie de președintele Nicușor Dan, iar Parlamentul a votat Cabinetul în ansamblu. Spunem altceva. Există un criteriu formulat în 2015 pentru un candidat PSD la același minister, iar datele publice despre Popa ridică aceeași întrebare. Diferența este că PSD, care în 2015 a rezolvat obiecția alegând un om din interiorul ministerului, a ales de data aceasta liderul grupului său parlamentar.

Audierea: multe cifre, puțin calendar

Comisiile reunite de transporturi ale Senatului și Camerei i-au dat aviz favorabil luni, 19 octombrie, cu 20 de voturi pentru, opt împotrivă și patru abțineri. Avizul este consultativ, iar toți miniștrii audiați în acea zi au primit unul favorabil. O parte din presă a descris audierile drept formale, având în vedere că majoritatea fusese stabilită politic dinainte.

Popa a vorbit despre „un mandat realist, fără promisiuni care nu au acoperire în realitate”, și trebuie recunoscut că nu a promis termene spectaculoase. Ce a spus, pe scurt:

• România are în execuție proiecte pentru 668 km de drumuri de mare viteză. Aproximativ 600 dintre cei 1.477 km deschiși circulației au fost dați în ultimii cinci ani, alți 305 km sunt în licitație, iar pentru încă 1.270 km sunt proiecte în pregătire.
• Tunelul Meseș, cu termen estimat în 2031, ar urma să intre în viitorul program european de finanțare.
• Priorități feroviare: Radna–Simeria, coridorul Constanța–Curtici, Brașov–Sighișoara, tunelul Predeal–Brașov, Arad–Timișoara–Caransebeș și loturile lipsă până la Craiova.
• TAROM nu va fi închisă, iar pentru mobilitatea militară vor fi căutate fonduri prin CEF și instrumentul SAFE.
• Ministerul are nevoie de circa 7,2 miliarde de lei la rectificare, iar facturile vor fi plătite întâi la proiectele cu execuție avansată.

Sunt cifre de inventar, nu un plan. Potrivit Ziar Piatra-Neamț, ministrul propus nu a prezentat o listă a proiectelor care vor fi plătite cu prioritate și nu a precizat ce parte din cele 7,2 miliarde ar putea veni efectiv, nici cum s-ar împărți între investiții, subvenții și restul obligațiilor.

Răspunsurile la întrebările grele au fost mai puțin ferme:

• A8. Întrebat despre loturile contestate în instanță, a spus că va discuta cu reprezentanții CNIR despre stadiul lor și a adăugat că unele dintre tronsoanele la care s-a referit parlamentarul sunt încă în etapa studiului de fezabilitate. Un parlamentar PSD, Maricel Popa, a cerut autorizația de construire pentru lotul Miercurea Nirajului–Sărățeni, susținând că antreprenorul așteaptă de șase luni. Răspunsul nu apare în relatările consultate.
• A7. A recunoscut probleme pe Pașcani–Suceava și Suceava–Siret: nu există credite de angajament, iar pe Pașcani–Suceava nu poate fi emis nici măcar ordinul de începere a proiectării. Cu alte cuvinte, autostrada nu are încă nici angajamentul bugetar necesar ca proiectarea să înceapă.
• Drumul expres Bacău–Piatra Neamț. Va analiza situația juridică a ambelor companii implicate, apoi se va decide.
• Metroul. Întrebat dacă va scumpi biletul de la 5 la 7 lei, a spus că nu a anunțat o scumpire, ci că e nevoie de o discuție și că se va vedea dacă prețul poate fi păstrat. O non-decizie.
• CNAIR. USR l-a întrebat dacă va continua colaborarea cu șeful CNAIR, Cristian Pistol, în contextul întârzierilor la licitația pentru A1 la Râmnicu Vâlcea, adică în județul din care provine ministrul. Un răspuns detaliat nu apare în relatările consultate.

Șoapta de la audieri

Reel-ul de mai sus surprinde un moment care a circulat mult. În timp ce Popa răspundea întrebărilor, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, i-a șoptit ceva în legătură cu taxa de pod. Ministrul a spus apoi, cu ajutorul lui, că „nu vom reintroduce taxele de pod”.

Să fie clar: un ministru are dreptul să se consulte cu cei din jur, iar răspunsul în sine, fără taxe de pod, este o poziție de politică publică pe care nu o criticăm aici. Dar episodul spune ceva despre punctul de pornire: pe o temă pusă direct de un deputat USR, candidatul a avut nevoie de un indiciu din partea unui angajat al companiei pe care urmează să o coordoneze.

Prima ieșire în teren: M6, cu preoți și utilaje cu nume de sfinte

Popa și-a început mandatul miercuri, 21 octombrie, pe șantierul Magistralei 6 de metrou, la pornirea unuia dintre cele două utilaje TBM care vor fora tunelurile dintre stația Tokyo și Aeroportul Henri Coandă. Utilajele au primit numele „Sfânta Parascheva” și „Sfânta Ecaterina”, iar sfințirea a fost făcută de preoți, informează Ziare.com și Economedia. Întreaga magistrală, de circa 14 km, ar trebui să fie gata în prima parte a lui 2029, iar secțiunea de sud ar fi ajuns la un stadiu fizic de 78%, potrivit Ziare.com.

Un start de mandat comod: un proiect început și avansat cu mult înaintea lui, cu utilaje care „fac imagine” și cu o declarație de principiu, anume că ministerul trebuie să asigure la timp sumele necesare. Tocmai aici e miza. Același minister care promite banii la timp spunea cu două zile înainte că are nevoie de 7,2 miliarde de lei ca să închidă anul.

Testele din primele săptămâni

• Banii. Cele 7,2 miliarde de lei de la rectificare, bugetul pe 2027 și pregătirea infrastructurii pentru sezonul rece, cele trei urgențe pe care le-a numit chiar el.
• CFR Marfă. Aproximativ 1.550 de angajați (cifra Federației Mișcare Comercial Vagoane, din septembrie) nu și-au primit salariile de luni de zile. Popa vorbește de patru luni și pune blocajul pe seama lipsei unui consiliu de administrație funcțional, după neprelungirea mandatelor. Compania a depus în mai cererea de intrare în faliment, iar activitatea viabilă trece la o societate nouă. Pe 9 septembrie, Camera a respins o modificare a legii fondului de garantare a creanțelor salariale: 129 de voturi pentru, 70 împotrivă, 38 de abțineri și 54 de deputați care nu au votat, potrivit sindicatului. Aceeași sursă spune că PSD a dat 88 de voturi pentru, deci eșecul nu poate fi pus în cârca grupului condus de Popa. Dar de acum soluția nu mai ține de opoziție sau de explicații, ține de minister.
• Metroul din București. Decizia privind prețul biletului, de la care depind și subvențiile.
• TAROM. Promisiunea că nu se închide, față de întrebarea USR privind listarea unor participații minoritare și atragerea unui investitor.
• A7 și A8. Creditele de angajament pentru Pașcani–Suceava și Suceava–Siret, loturile din instanță, autorizațiile blocate.
• Echipa. Secretarii de stat și șefii companiilor din subordine sunt primul indicator real al cine ține, de fapt, ministerul.

PSD și ministerul „dat” județului

La Vâlcea, nominalizarea a fost primită ca un succes de partid local. Președintele PSD Vâlcea și al Consiliului Județean, Constantin Rădulescu, a scris că „PSD Vâlcea dă încă un ministru țării”, l-a numărat pe Popa printre membrii echipei pe care o conduce și a anunțat că va discuta cu noul ministru despre proiectele de infrastructură ale județului.

E firesc ca un județ să-și ceară dreptul. Problema apare când un portofoliu de miliarde este tratat ca o cotă de reprezentare teritorială. Un minister al Transporturilor trebuie să prioritizeze după criterii tehnice și de eficiență (stadiul de execuție, absorbția fondurilor europene, traficul), nu după hărțile organizațiilor de partid. Vom urmări, deci, ordinea în care sunt plătite și deblocate proiectele.

Mai este un detaliu pe care PSD nu are cum să-l evite. Președintele partidului, Sorin Grindeanu, l-a criticat pe fostul ministru USR Cătălin Drulă susținând că este singurul ministru de la intrarea în Uniunea Europeană care nu a dat în circulație niciun kilometru de autostradă. Kilometrii deschiși au devenit, așadar, criteriul de evaluare al PSD pentru ministrul de Transporturi. Același criteriu se aplică acum și ministrului PSD. Regula este simplă: vom număra.

Iar alegerea rămâne a PSD. Un partid care controlează 11 din cele 17 ministere a decis să trimită la un portofoliu de investiții de miliarde de lei liderul grupului său parlamentar, un om pe care colegii îl cunosc din Cameră pentru combativitatea față de PNL și USR (a atacat în plen boicotul lor cu formula „Voi boicotați, dar încasați!”), nu pentru vreun dosar de infrastructură rezolvat. Dacă motivul a fost competența, partidul nu l-a explicat. Dacă a fost recompensa pentru loialitate, atunci contribuabilul plătește prețul.

Concluzie: dreptul la îndoială se termină la primul termen depășit

Ștefan-Ovidiu Popa merită, ca orice ministru, timp să-și arate rezultatele, iar autostrazi.eu nu cere demisia nimănui în prima săptămână. Dar condițiile în care a ajuns în funcție nu sunt un detaliu: un CV fără transporturi, o audiere în care nu a dat o listă de proiecte prioritare, un minister care cere 7,2 miliarde fără să spună unde se duc și o nominalizare celebrată ca o victorie de județ.

Și-a pus singur rigla: kilometri deschiși, fonduri atrase, proiecte deblocate. Îl vom măsura pe ea, cu termene și cifre: M6 nord, estimat pentru prima parte a lui 2029, tunelul Meseș, estimat pentru 2031, și A7 Pașcani–Suceava, care nu are încă nici ordin de începere a proiectării. Iar PSD, care l-a trimis în funcție, răspunde politic pentru fiecare dintre ele.

Un ministru nou, după aproape șase luni de criză

Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, după aproape șase luni de criză politică, începută odată cu demiterea Cabinetului Bolojan, în mai. Dintre cele 17 ministere, 11 sunt conduse de PSD și șase de independenți. PSD are Internele, Justiția, Apărarea, Sănătatea, Munca și Transporturile, în timp ce Finanțele, Externele și Energia au rămas pe mâna independenților. Decretul de numire a Guvernului (nr. 818/2026) a fost publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi.

Dreptul la replică: autostrazi.eu rămâne deschis să publice integral punctul de vedere al ministrului sau al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Surse

Agerpres (fișa biografică; audierile din 19 octombrie); Economedia (declarațiile de la audiere; șoapta de la audiere; lansarea utilajelor TBM la M6); G4Media, biografia lui Popa; Mediafax (componența Guvernului; avizele din comisii); Juridice.ro, decretul de numire a Guvernului; Ziare.com, Magistrala 6; Ziar Piatra-Neamț, cele 7,2 miliarde de lei; CFIR, metroul; Știrile ProTV, CFR Marfă; Eveniment Vâlcean; Puterea.ro, liderul grupului PSD; Bursa.ro, respingerea lui Fifor în 2015; Cotidianul, reacția lui Ponta; HotNews, declarația lui Grindeanu despre Drulă.