Foto: Construcții Erbașu
Șantierul de pe DJ 102I, între Valea Doftanei și Săcele, a ajuns la aproximativ 28% din lucrări, potrivit ultimului bilanț publicat de Construcții Erbașu. Constructorul spune că echipele lucrează simultan din ambele direcții, pe mai multe fronturi, într-o zonă montană unde fiecare metru de drum cere soluții tehnice speciale. Iar cifrele din teren arată că șantierul a prins viteză față de începutul anului.
Ce a anunțat constructorul: cifrele din șantier
Într-o postare recentă, Construcții Erbașu a prezentat stadiul lucrărilor pe cei 25,63 de kilometri ai traseului. Bilanțul vorbește despre aproape 2.000 de piloți forați și un grad de execuție de 28%. Echipele lucrează în același timp în mai multe puncte, atât dinspre Prahova, cât și dinspre Brașov.
- 5 poduri se află în execuție (în vară erau anunțate trei);
- 41 de podețe sunt în lucru (față de 30 în iulie);
- 3.157 de metri liniari de structuri de sprijin din beton armat (în iulie erau 1.145 de metri);
- 600 de metri liniari de structuri din gabioane (în iulie erau 400 de metri);
- dirigenția de șantier este asigurată de Baseli Drum Consult.
Comparația cu cifrele din vară arată accelerarea: structurile de sprijin din beton armat s-au înmulțit de aproape trei ori în trei luni, iar numărul podețelor și al podurilor aflate în lucru a crescut. Asta nu înseamnă însă drum asfaltat: cea mai mare parte a efortului se duce, deocamdată, în „scheletul” lucrării, adică în consolidarea versanților, în fundații și în lucrările hidrotehnice, fără de care nu se poate așterne un strat de asfalt într-o zonă cu pante abrupte și cu râul Doftana alături.
Povestea unui drum pe care îl știau doar localnicii și turiștii cu jeep
DJ 102I este un drum județean care leagă Valea Doftanei, din județul Prahova, de zona Săcele–Brădet, din județul Brașov, trecând prin Munții Baiului pe la peste 1.280 de metri altitudine (pasul Predeluț). Mult timp, traseul a existat mai ales pe hartă: în mare parte neasfaltat, cu porțiuni de pământ și piatră, accesibil în condiții bune doar vehiculelor de teren. Doar un tronson scurt, de circa 1,3 km spre capătul dinspre Brașov, avea îmbrăcăminte asfaltică.
Ideea de a-l transforma într-o alternativă la Valea Prahovei a apărut din motive evidente. DN1, singura legătură principală între București, Prahova și Brașov pe această zonă, se blochează sistematic în weekenduri, de sărbători și în sezoanele de iarnă și vară. Un al doilea culoar, chiar și cu parametri mai modești decât ai unei autostrăzi, ar putea aduce o supapă de siguranță în caz de accidente, ninsori sau aglomerații extreme.
Traseul, pe tronsoane
- Lungime totală: 25,63 km;
- Tronsonul 1, Prahova: 13,20 km, de la km 37+620 la km 50+820;
- Tronsonul 2, Brașov: 12,43 km, de la km 50+820 la km 63+256;
- Profil: platformă de 8 metri, cu două benzi de circulație (câte una pe sens), acostamente și rigole;
- Parametri: drum de clasa tehnică IV, cu viteză de proiectare de aproximativ 50 km/h, deci nu un drum de mare viteză, ci o alternativă de legătură;
- Lucrări prevăzute: noi poduri și podețe, ziduri de sprijin, apărări de mal, amenajarea accesurilor și a unor zone de parcare.
Cine plătește și cât costă
Proiectul este implementat de Compania Națională de Investiții (CNI) și finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin CNI, împreună cu consiliile județene Prahova și Brașov. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în 1 martie 2023; primii doi ani au fost dedicați proiectării și obținerii avizelor, iar execuția propriu-zisă a început în septembrie 2025, după predarea amplasamentului.
Aici apare însă o primă nepotrivire pe care cititorul o va întâlni în presă: valoarea investiției apare cu cifre diferite, în funcție de sursă și de momentul actualizării. Valoarea actualizată a proiectului este de circa 431,5 milioane de lei, în timp ce alte relatări menționează 333,12 milioane de lei fără TVA pentru proiectare și execuție, iar documentația contractului inițial a vorbit despre peste 640 de milioane de lei. În august 2025 se menționau chiar 650 de milioane de lei. Diferențele țin, cel mai probabil, de actualizări de contract și de modul de calcul (cu sau fără TVA, doar execuție sau întreg proiectul), dar o clarificare oficială ar fi binevenită într-un proiect finanțat din bani publici.
Când se poate circula? Estimarea realistă
Termenul contractual este de 36 de luni de la începerea execuției, ceea ce ar duce finalizarea în jurul lunii septembrie–octombrie 2028. Consiliul Județean Prahova a indicat, la rândul său, octombrie 2028. Constructorul și-a exprimat speranța de a termina mai devreme, spre mijlocul lui 2028, iar un reprezentant al șantierului a vorbit pe la jumătatea anului despre posibilitatea de a circula la începutul lui 2029, în funcție de vreme și de finanțare.
Pe scurt, avem trei scenarii:
- Optimist: mijlocul anului 2028, dacă finanțarea vine fără întreruperi și iernile nu blochează șantierul;
- Contractual: toamna anului 2028;
- Prudent: începutul anului 2029, scenariu plauzibil într-o zonă montană, unde iernile pot opri lucrările luni la rând.
Estimarea noastră: deschiderea circulației este realistă în a doua jumătate a anului 2028, cu un risc serios de alunecare spre 2029. Ritmul din ultimele luni, de la 12% în ianuarie la 28% acum, este încurajator, dar partea cea mai grea, asfaltarea și finisajele, vine la final, iar mai rămân circa trei sferturi din lucrări de bani și de timp.
Ce poate încurca
- Finanțarea: constructorul a spus public că alocările anuale au fost modeste (zeci de milioane de lei, în condițiile în care investiția se măsoară în sute de milioane) și că are nevoie de predictibilitate, pentru a-și putea onora creditele. Un șantier de acest tip nu poate fi dus la termen cu bani strânși din buzunare;
- Vremea și versanții: în Munții Baiului, ploile, zăpada și stabilitatea pantelor pot opri lucrările pentru perioade lungi;
- Mutarea utilităților și birocrația: pe un traseu administrat de două județe, ritmul depinde de coordonarea dintre cele două consilii județene și de CNI;
- Întârzierile de început: contractul a fost semnat în 2023, dar lucrările propriu-zise au demarat abia în toamna lui 2025, adică după doi ani de proiectare și avize, iar constructorul a recunoscut atunci că startul a venit cu aproximativ un an întârziere.
De ce contează, dar și ce nu va fi acest drum
Este important de spus clar: DJ 102I nu va fi o a doua Valea Prahovei și nici o autostradă. Cu o bandă pe sens, cu viteză de proiectare modestă și cu restricții de tonaj, va rămâne un drum montan modernizat, util mai ales pentru autoturisme și pentru turismul din zona Doftanei și a Săcelelor. Valoarea lui reală este una de redundanță: dacă DN1 se blochează, există o rută de ocolire. Pentru soluții de fond la problema Văii Prahovei rămân necesare proiectele mari, precum autostrada Comarnic–Brașov și variantele ocolitoare, care nu pot fi înlocuite de un drum județean, oricât de bine ar fi făcut.
Cu toate acestea, cifrele din șantier arată că proiectul avansează, iar un drum care a fost ani la rând doar o linie pe hartă începe să capete forma unei legături reale între Prahova și Brașov. Rămâne ca banii și termenele să țină pasul cu ritmul constructorului.
Surse
Comunicat Construcții Erbașu (pagina oficială de Facebook, octombrie 2026); Economica.net; Economedia; Business24; Arena Construct; BizBrasov; Brașov România; Știrile ProTV; Agenda Construcțiilor.
