România, Bulgaria și Grecia au semnat la Bruxelles un plan comun de acțiune pentru 25 de proiecte de transport considerate prioritare, cu o valoare estimată de aproximativ 22,8 miliarde de euro. Scopul: o rețea continuă de căi ferate, drumuri, poduri și rute pe Dunăre care să lege porturile Mării Egee de Dunăre și de Marea Neagră, cu prelungiri spre Republica Moldova și Ucraina. Pentru România, miza principală se află la Giurgiu: o cale ferată modernizată spre București, un pod nou peste Dunăre și autostrada care să îl lege de Capitală.
Ce s-a semnat la Connecting Europe Days
Documentul a fost semnat pe 29 septembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul reuniunii „Friends of South-East Europe”, organizată în marja evenimentului Connecting Europe Days. Semnatari au fost ministrul bulgar al Transporturilor, Georgi Peev, ministrul grec al Infrastructurii și Transporturilor, Christos Dimas, și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, care a condus delegația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Alături de ei au semnat comisarul european pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, coordonatorii europeni Mario Mauro (coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee) și Margarida Marques (coridorul Rin – Dunăre), precum și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Robert de Groot.
Planul pune în practică memorandumul din 3 decembrie 2025, prin care cele trei state au înființat Platforma Coridorului Marea Neagră – Marea Egee. Din 53 de proiecte analizate, 25 au fost selectate ca fiind de importanță strategică și suficient de avansate pentru a putea fi implementate în anii următori. Finanțarea este asigurată doar parțial, iar cele trei guverne vor să obțină, împreună, mai mulți bani europeni în bugetul UE pentru perioada 2028–2034.
Anunțul făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu după reuniunile de la Bruxelles:
▶ Vezi postarea originală pe Facebook
Cele trei axe ale coridorului
- Axa de vest: Atena – Salonic – Promachonas/Kulata – Sofia – Vidin/Calafat – Craiova – București;
- Axa centrală: Salonic/Alexandroupolis – Ormenio – Svilengrad – Ruse – Giurgiu – București, cu prelungiri spre Ucraina și Republica Moldova;
- Axa de est: Alexandroupolis – Burgas/Varna – Constanța, pe litoralul Mării Negre.
Lista proiectelor: ce se știe oficial
Lista completă a celor 25 de proiecte nu a fost făcută publică până acum, nici de Ministerul Transporturilor de la București, nici de ministerele de la Sofia și Atena. Comunicatele oficiale și declarațiile semnatarilor au confirmat însă o parte importantă dintre ele. Le-am adunat mai jos, cu termenele anunțate.
Proiecte pe teritoriul României sau la granița cu Bulgaria
- Modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse – Giurgiu – București, inclusiv electrificarea podului existent peste Dunăre. Este proiectul cel mai avansat: va cere bani din apelul „Reflow” al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), iar lucrările sunt programate pentru 2028–2030.
- Un nou pod combinat, rutier și feroviar, între Giurgiu și Ruse, împreună cu variante de ocolire pentru ambele orașe. Termenul anunțat este 2032. Studiul de fezabilitate este în lucru, contractul fiind atribuit în 2026 companiei Egis România, cu bani CEF pentru mobilitate militară.
- Autostrada București – Giurgiu. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a dat ordinul de începere pentru studiul de fezabilitate în ianuarie 2026, cu un termen de 16 luni. În septembrie, proiectantul a predat șapte variante de traseu, toate gândite să se lege de noul pod Giurgiu – Ruse și de autostrada pe care Bulgaria o construiește între Ruse și Veliko Tarnovo.
- Proiectarea podului peste Dunăre Călărași – Silistra, cu finanțare prevăzută până în 2034.
- Proiectarea podului peste Dunăre Turnu Măgurele – Nikopol, tot cu orizont de finanțare 2034.
- FAST2 Danube – îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Proiectul are finanțarea asigurată și ar trebui încheiat în 2028.
- Modernizarea căii ferate pe axa nord–sud București – Ploiești – Buzău – granița cu Ucraina și Republica Moldova, menționată explicit de partea română printre prioritățile planului.
- Conexiunea Craiova – Calafat – Vidin, parte a axei de vest, inclusă în prioritățile rețelei regionale.
- Axa Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța, care leagă porturile grecești de cele bulgărești și de Portul Constanța.
Proiecte în Bulgaria și Grecia confirmate până acum
- Modernizarea căii ferate Burgas – Varna – Ruse, una dintre cele mai încărcate linii din Bulgaria, cu finanțare prevăzută până în 2034.
- Modernizarea căii ferate Alexandroupolis – Pythio – Ormenio (spre granița greco-turco-bulgară), cu contract estimat la începutul lui 2027.
- Secțiunea feroviară Mouries – Promachonas – Kulata, pe ruta Salonic – Sofia, cu contract estimat în iunie 2027.
- Legătura feroviară a Portului Salonic și, în general, îmbunătățirea accesului feroviar în porturile Salonic, Kavala și Alexandroupolis.
Restul proiectelor din listă vizează, potrivit ministerului bulgar, în special calea ferată: viteze mai mari, capacitate mai mare pentru marfă, electrificare, sistemul european de siguranță ERTMS, dublarea unor linii și conexiuni mai bune cu porturile. Vom actualiza articolul când documentul complet va fi publicat.
Primii bani: două proiecte feroviare românești, până pe 6 octombrie
Separat de plan, dar în cadrul aceleiași cooperări, cele trei țări pregătesc cereri comune pentru apelul CEF Transport 2026, care are un buget total de 1,1 miliarde de euro și se închide pe 6 octombrie. Ministerul Transporturilor a anunțat că CFR SA pregătește două proiecte, cu o valoare estimată totală de 110 milioane de euro:
- Segarcea – Calafat: modernizarea a 63 de kilometri de cale ferată, aproximativ 75 de milioane de euro, pe componenta de coeziune;
- Ulmeni – Buzău: modernizarea a circa 13,1 kilometri, aproximativ 35 de milioane de euro, pe componenta de mobilitate militară.
Ministerul a precizat că sumele sunt valori estimate ale investițiilor, nu bani deja câștigați. Finanțarea se decide abia după evaluarea cererilor de la Bruxelles.
De ce contează: comerț, Dunăre și flancul estic
Inițiativa are două argumente principale. Primul este economic: legături mai rapide pentru comerț, turism și lanțuri logistice între Marea Egee, Dunăre și Portul Constanța, plus o rută alternativă pentru mărfurile care astăzi trec prin strâmtoarea Bosfor, tot mai aglomerată. Al doilea este de securitate: infrastructura este proiectată cu dublă utilizare, astfel încât trupele și echipamentele NATO să poată fi mutate rapid din porturile grecești, prin Bulgaria și România, spre Republica Moldova și Ucraina.
„Atunci când planificăm infrastructură nouă, sectoarele transporturilor și apărării trebuie să colaboreze încă de la început”, a spus ministrul bulgar Georgi Peev, care a cerut ca proiectele transfrontaliere să fie incluse simultan în programele naționale ale statelor, ca lucrările să avanseze sincron de ambele părți ale graniței.
Ce a mai semnat România la Bruxelles
În aceleași două zile, delegația română a semnat și Declarația Ministerială privind Dunărea, alături de statele riverane (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Serbia și Ucraina), a participat la lansarea platformei „Friends of South-East Europe”, susținută de europarlamentari și de coordonatorii TEN-T, și la reuniunea comitetului UE – Ucraina – Republica Moldova pentru Coridoarele de Solidaritate. Au avut loc și întâlniri bilaterale cu vicepremierul moldovean Vladimir Bolea și cu viceministrul ucrainean Serhiy Derkach.
Momentul nu este întâmplător: ciclul financiar european 2021–2027 se apropie de final, iar negocierile pentru bugetul 2028–2034 sunt în plină desfășurare. Termenul pentru finalizarea rețelei TEN-T centrale rămâne 2030, însă calendarul de pe hârtie depinde acum de banii obținuți, de avize și de ritmul șantierelor — iar în regiune, aceste termene au alunecat des.
Video: semnarea angajamentului de la Bruxelles
Surse: Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Facebook); Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (via Mediafax/Știri pe surse); CNIR; EUalive; Ziare.com; Calea Europeană; The Bridge of Friendship. Foto: Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, Christiansitte / Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 4.0.
