Foto: YouTube/Știrile Iași TV Life
Autostrada Unirii (A8) nu se oprește la granița României. Guvernul de la Chișinău a ales, în această lună, traseul pe care autostrada îl va urma dincolo de Prut, iar planurile deja publice pentru legătura mai departe spre Odesa completează harta unui coridor de peste 600 de kilometri care ar uni, într-o zi, Târgu Mureșul de Marea Neagră.

Traseul din România: 302 km de la Târgu Mureș la Ungheni
În România, A8 are aproximativ 302 de kilometri, de la Târgu Mureș până la Ungheni, trecând prin Miercurea Nirajului, Sărățeni, Joseni, Ditrău, Grințieș, Pipirig, Târgu Neamț, Târgu Frumos, Lețcani și Iași. Proiectul este împărțit în 13 tronsoane aflate în stadii diferite, de la execuție la proiectare și licitație. La finalul anului 2025, doar puțin peste 54 de kilometri erau efectiv în lucru; restul traseului se afla fie în proiectare, fie în licitații încă nefinalizate, iar unele tronsoane și-au pierdut între timp finanțarea prin PNRR din cauza întârzierilor la contractare și autorizare.
Cea mai grea porțiune: tunelurile din Carpați
Segmentul montan este considerat cel mai dificil punct tehnic al întregului proiect. Ministrul Transporturilor a anunțat că lotul Grințieș-Pipirig, din județul Neamț, va avea 16 tuneluri și 60 de poduri și pasaje, fiind descris chiar de minister drept „cel mai dificil al întregii Autostrăzi A8”. Cu puțin mai la vest, lotul Sărățeni-Joseni, din județele Mureș și Harghita, va avea la rândul lui trei tuneluri și peste 30 de pasaje, plus două structuri speciale pentru trecerea faunei sălbatice.
Podul peste Prut, la Ungheni
La capătul românesc al traseului, la Ungheni, se construiește din aprilie 2025 podul peste Prut care va lega fizic cele două maluri, lucrare realizată de constructorul NESS Proiect Europe. Stadiul fizic a ajuns la circa 55%, potrivit ultimelor raportări. Este structura care va face joncțiunea directă între A8 românească și viitoarea autostradă moldovenească.
Traseul din Republica Moldova: pe „Betonka” până la Chișinău
Pe partea moldovenească, decizia luată în această lună de guvernul de la Chișinău stabilește traseul definitiv al primei autostrăzi din istoria R. Moldova. Varianta aleasă este M5, cunoscută popular drept „Betonka” — un drum din plăci de beton construit de sovietici în anii ’80 —, și nu R1, ruta care traversa localități precum Pârlița, Cornești și Strășeni. R1 a fost respinsă pentru că ar fi produs „impacturi majore de mediu și sociale” și pentru că lărgirea ei ar fi fost practic imposibilă, din cauza proprietăților private aflate chiar lângă drum.
Segmentul ales are aproximativ 125 de kilometri, cu patru benzi, de la nodul rutier Ungheni până la intersecția dintre M5 și R5, lângă Budești. Pe 14 august, autoritățile moldovene au scos la licitație studiul de fezabilitate pentru acest tronson, cu o valoare estimată de aproape 88 de milioane de lei moldovenești, bani din Fondul Rutier al R. Moldova. Ofertele pot fi depuse până pe 21 septembrie, iar studiul propriu-zis trebuie predat până la 30 septembrie 2027.
Ultima etapă: de la Chișinău la Odesa, prin Ucraina
Dincolo de Chișinău, planurile devin mai puțin conturate. Traseul spre granița cu Ucraina ar urma tot drumurile M5 și R30, prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă, ocolind deliberat regiunea transnistreană și orașul Tighina — o alegere cu miză mai degrabă politică decât tehnică. Segmentul respectiv ar avea circa 140 de kilometri, până la punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe.
Dincolo de graniță, pe teritoriul Ucrainei, legătura spre Odesa s-ar face pe drumul european M15 Reni-Odesa, un traseu de aproximativ 65-70 de kilometri. Spre deosebire de tronsonul Ungheni-Chișinău, continuarea spre Odesa nu apare deocamdată în documentația studiului de fezabilitate scos la licitație în august — planificarea acestei porțiuni rămâne, pentru moment, un capitol separat.
Cât va costa și când ar putea fi gata
Cifrele vehiculate pentru întregul coridor Ungheni-Chișinău-Odesa se ridică la aproximativ 2,8 miliarde de euro, deși estimările s-au schimbat de-a lungul timpului, pe măsură ce traseul a fost rafinat. Doar pentru ultimul tronson românesc, Iași-Ungheni, România a alocat aproximativ 3,57 miliarde de lei, sumă care acoperă, printr-un acord interguvernamental, și circa cinci kilometri de autostradă construiți de partea română pe teritoriul R. Moldovei.
În privința termenelor, construcția pe segmentul Ungheni-Chișinău ar putea începe abia în 2027, după finalizarea studiului de fezabilitate. În România, secțiunile montane din Carpați rămân cele mai lente, cu finalizare estimată spre sfârșitul acestui deceniu.
Context general
Autostrada Unirii rămâne, alături de celelalte proiecte de pe lista autostrăzilor și drumurilor expres din România, unul dintre cele mai ambițioase și mai lente șantiere rutiere din regiune. Diferența e că, spre deosebire de A7 sau A1, A8 nu se oprește la granițele țării, ci propune, cel puțin pe hârtie, un coridor rutier continuu care ar lega centrul Transilvaniei de portul Odesa, la Marea Neagră.
Surse
Articolul se bazează pe informații publicate de Europa Liberă Moldova, Apix.ro, Arena Construct, Stiripesurse.ro, Economedia.ro, EVZ.ro, Antena 3 CNN și Wikipedia, precum și pe filmarea de mai sus, publicată pe YouTube.
Surse: moldova.europalibera.org, apix.ro, arenaconstruct.ro, stiripesurse.ro, economedia.ro, evz.ro, antena3.ro, en.wikipedia.org, YouTube.
